Siguranța profesorilor și respectul față de școală revin în centrul dezbaterii publice. Ministrul Educației, Sorin Costreie, a anunțat că Guvernul ia în calcul introducerea unor prevederi penale agravante pentru agresiunile îndreptate împotriva cadrelor didactice, după modelul celor aplicabile în cazul atacurilor asupra medicilor și personalului medical.
Măsura propusă ar urmări descurajarea agresiunilor și consolidarea protecției legale a profesorilor. Potrivit declarațiilor făcute de ministru duminică, 25 octombrie, la Digi24, inițiativa guvernamentală ar urma să fie însoțită și de o campanie de informare și conștientizare.
Contribuiți cu Google
Sorin Costreie a subliniat că respectul pentru școală trebuie construit atât în mediul educațional, cât și în familie. În opinia sa, este dificil să le ceri copiilor să respecte instituția școlii dacă adulții din jurul lor nu transmit același mesaj.
Protecția profesorilor nu este însă singura schimbare avută în vedere.
Ministrul consideră că este necesară și clarificarea statutului profesorului și a statutului elevului. Cele două documente ar trebui, în viziunea sa, să stabilească mai limpede responsabilitățile și consecințele abaterilor, astfel încât situațiile problematice să nu lase loc unor interpretări excesive.
„Aceste două documente importante eu cred că trebuie să fie mai clare, în care să fie taxați cei care greșesc mult mai clar. Și când ai astfel de situații, eu nu cred că mai trebuie să avem multe interpretări. (..) Aș vrea să redăm încrederea că școala contează, că școala este importantă. Ei (n.r. elevii) se confruntă și cu o lipsă de modele și, împreună cu părinții, să le explicăm. Repet lucrul ăsta: mi se pare îngrozitor cum te poți aștepta ca un copil să respecte școala, dacă părintele respectiv nu respectă școala”, a adăugat Ministrul Educației.
O altă temă abordată de oficial este modul în care elevii învață și sunt evaluați. Sorin Costreie atrage atenția că sistemul de învățământ riscă să pună prea mult accent pe pregătirea pentru teste și pe reproducerea unor modele de rezolvare, în detrimentul înțelegerii reale și al gândirii critice.
Acesta consideră că educația trebuie să depășească simpla memorare și să îi ajute pe copii să devină mai reflexivi, mai empatici și mai capabili să gândească independent. În contextul dezvoltării inteligenței artificiale, ministrul susține că tocmai aceste competențe umane ar trebui cultivate mai mult.
„Am impresia, și e din ce în ce mai acută această impresie, că nu facem educație și învățământ pentru a-i face să învețe, iar ei învață ca să fie testați. Și e o mare diferență. Aceste testări, evaluarea națională, după aceea bacalaureatul... când ne uităm, ei nu reproduc decât scheme. Și nu vorbesc de limba română, vorbesc de matematică. Ei, cu adevărat, nu învață să gândească matematic. Ei învață niște pattern-uri, niște structuri de rezolvări, de un anumit tip de probleme pe care îl iau și le rezolvă. Dar asta înseamnă o anumită mecanică a minții, de care, culmea, în epoca AI-ului, noi trebuie să scăpăm, pentru că altfel ne vom robotiza. Și cred că singura noastră șansă este să devenim, prin contrast cu inteligența artificială, mai umani. Și asta înseamnă mai reflexivi, mai empatici și de ce nu, mai simpatici”, a subliniat Costreie.
Rămâne de văzut cum vor fi concretizate propunerile și ce prevederi vor ajunge efectiv în legislație. Deocamdată, declarațiile indică intenții și direcții de acțiune, nu o modificare legislativă deja adoptată.