În același timp, viitoarea Lege a Salarizării generează deja dispute privind resursele disponibile pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, inclusiv a angajaților din Educație.
Într-o asemenea situație, apare o întrebare legitimă:
De ce austeritatea trebuie să înceapă cu salariații și să se oprească la ușa partidelor politice?
Finanțarea publică a partidelor nu este o invenție românească și nici nu trebuie prezentată astfel. Ea există în numeroase democrații europene și are o justificare legitimă: reducerea dependenței partidelor de interese private și asigurarea unei competiții politice democratice.
Problema României este însă dimensiunea, modul de utilizare și transparența acestor fonduri.
În anul 2025, partidele politice din România au primit de la buget aproximativ 232 milioane de lei, echivalentul a circa 46–47 milioane de euro.
Raportată la populația rezidentă, finanțarea reprezintă aproximativ 2,4 euro pentru fiecare locuitor al României.
Prin comparație, Franța a acordat în 2025 aproximativ 64,15 milioane de euro, ceea ce reprezintă circa 0,94 euro pe locuitor.
Cu alte cuvinte, raportat la populație, România a suportat o finanțare publică a partidelor de aproximativ 2,6 ori mai mare decât Franța.
Germania are un sistem consistent de finanțare publică, dar acesta conține un principiu fundamental: statul nu trebuie să transforme partidul într-o organizație dependentă exclusiv de buget, finanțarea fiind corelată și cu sprijinul pe care partidul reușește să îl obțină din societate.
Iar situația devine și mai greu de explicat când analizăm destinația banilor publici din România.
În anul 2025, partidele au cheltuit aproximativ 244 milioane de lei, iar circa 117 milioane de lei – 48% din total – au fost cheltuite pentru „presă și propagandă”.
Aproape un leu din doi cheltuiți din subvențiile partidelor s-a dus, așadar, către această categorie.
În același timp, pentru profesori, medici și ceilalți salariați din sectorul public ni se explică permanent că „nu sunt bani”, că trebuie respectate constrângerile bugetare și că revendicările salariale trebuie raportate la deficit.
Nu contestăm necesitatea echilibrului bugetar. Contestăm aplicarea lui selectivă.
Nu putem construi o nouă Lege a Salarizării pornind de la premisa că pentru munca profesorului, medicului sau funcționarului trebuie căutat fiecare leu, în timp ce zeci și sute de milioane de lei din bani publici pot continua să finanțeze aparatele politice și promovarea acestora.
Dacă România este într-o situație financiară care impune austeritate, atunci austeritatea trebuie să fie echitabilă și credibilă.
Solicităm:
- Reducerea substanțială și plafonarea subvențiilor acordate partidelor politice de la bugetul de stat.
- Transparență integrală asupra tuturor beneficiarilor finali ai sumelor cheltuite pentru presă, publicitate și propagandă.
- Publicarea contractelor și a beneficiarilor reali ai acestor cheltuieli.
- Analizarea unui mecanism prin care finanțarea publică să fie corelată mai puternic cu veniturile proprii, cotizațiile și sprijinul real primit de partide din partea cetățenilor.
- Aplicarea acelorași exigențe de responsabilitate bugetară clasei politice pe care aceasta le solicită salariaților.
Solidaritatea bugetară nu poate avea sens unic.
Nu poți cere profesorului să accepte amânări, plafonări și constrângeri salariale, iar partidului politic să-i garantezi anual finanțarea din taxele aceluiași profesor.
Înainte de a explica salariaților că Statul nu își permite anumite drepturi, Statul trebuie să demonstreze că a făcut economii și acolo unde decizia îi aparține direct clasei politice.
Austeritatea devine legitimă numai atunci când cei care o decid sunt primii care o aplică propriilor structuri!
Adrian Voica
Biroul Executiv al
Sindicatului Învățământ Preuniversitar Argeșean „Muntenia”
SURSE ȘI DOCUMENTARE:
Susțineți LaTabla.ro
Susțineți munca voluntară din spatele unui proiect editorial independent.
Expert Forum – „Subvențiile partidelor politice în 2025: Știm cât s-a cheltuit, dar nu și cine a primit contractele” – date privind subvențiile primite în anul 2025, cheltuielile totale și distribuția acestora, inclusiv suma de 117.619.081 lei (48,11%) pentru presă și propagandă.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) – cadrul legal și raportările privind finanțarea partidelor politice și subvențiile acordate de la bugetul de stat.
République Française – Légifrance, Décret n° 2025-893 du 4 septembre 2025, privind aplicarea articolelor 8, 9 și 9-1 din Loi n° 88-227 du 11 mars 1988 relative à la transparence financière de la vie politique – cuantumul ajutorului public acordat partidelor politice franceze în anul 2025: 64.146.631,10 euro.
Deutscher Bundestag – Parteienfinanzierung – documentația oficială privind sistemul german de finanțare publică a partidelor, limitele finanțării și raportarea acesteia la veniturile proprii ale formațiunilor politice.
Pentru comparația internațională a sistemelor de finanțare politică: International IDEA – Political Finance Database.
Concluzie:
Sistemele naționale de finanțare politică diferă în privința criteriilor de eligibilitate, cuantumului, finanțării campaniilor electorale și cheltuielilor eligibile. Comparațiile internaționale din prezentul material au rol orientativ și nu presupun identitatea mecanismelor juridice de finanțare.
Recomandările redacției
Susțineți LaTabla.ro
Susțineți munca voluntară din spatele unui proiect editorial independent.
