Profesorii pot beneficia de consiliere psihopedagogică în cabinetele de asistență psihopedagogică din școli, din partea consilierilor școlari

Ministerul Educației și Cercetării transmite, într-un răspuns oficial către Parlament, că profesorii pot beneficia de consiliere psihopedagogică în cabinetele de asistență psihopedagogică din școli, din partea consilierilor școlari, inclusiv pentru prevenirea burnoutului și gestionarea stresului asociat volumului de muncă sau relațiilor dificile cu părinții.

Potrivit documentului, profesorul-consilier școlar nu lucrează exclusiv cu elevii. Activitatea sa poate viza întreaga comunitate școlară, iar pentru cadrele didactice sunt prevăzute atât ședințe individuale, cât și activități de grup. Printre temele menționate se numără prevenirea epuizării profesionale, comunicarea și gestionarea situațiilor stresante din mediul educațional.

Ministerul precizează și că evaluarea riscului de burnout intră în atribuțiile medicului de medicina muncii, în cadrul evaluărilor periodice. În funcție de situație, acesta poate recomanda consulturi de specialitate, cu respectarea confidențialității rezultatelor față de angajator.

În același timp, responsabilitatea pentru reducerea suprasolicitării nu este pusă exclusiv în sarcina consilierilor. Ministerul arată că directorii de școli au competența de a repartiza echilibrat atribuțiile și sarcinile cadrelor didactice, astfel încât situațiile de supraîncărcare să fie evitate sau diminuate. Sunt menționate, de asemenea, respectarea concediului de odihnă și digitalizarea unor activități administrative ca măsuri care pot contribui la reducerea presiunii asupra profesorilor.

Un aspect important al documentului este însă diferența dintre intenție și capacitatea reală a sistemului de a oferi acest sprijin. În anul școlar 2025-2026 sunt 3.539 de consilieri școlari, revenind, în medie, 756 de elevi la un consilier, peste raportul de 500 prevăzut de legislație.
Ministerul spune că intenționează să crească numărul consilierilor, inclusiv pentru activități de prevenire a burnoutului în rândul profesorilor, fără să precizeze însă câți oameni ar urma să fie angajați, în ce termen și cu ce resurse.

Documentul ridică astfel o temă importantă pentru școala românească: cum poate fi construit un sistem real de sprijin pentru profesori, fără ca noile responsabilități să suprasolicite o rețea de consiliere care are deja un volum ridicat de muncă?

Susțineți LaTabla.ro

Susțineți munca voluntară din spatele unui proiect editorial independent.