Tot mai multe cadre didactice vorbesc despre epuizare profesională, iar specialiștii atrag atenția că fenomenul burnout-ului în școli nu mai poate fi ignorat. Profesorii descriu o realitate care include clase suprapopulate, un număr tot mai mare de elevi cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă, activități administrative consumatoare de timp și multe ore de muncă desfășurate după terminarea programului de predare.
Potrivit medicului psihiatru Adrian Țânțăreanu, invitat într-o emisiune la Prima TV, unul dintre semnalele importante ale epuizării este faptul că somnul nu mai oferă refacerea necesară, iar dimineața apare senzația constantă de oboseală și lipsă de energie. În timp, această stare poate afecta sănătatea fizică, echilibrul emoțional și capacitatea de concentrare.
„Profesorii mi-au relatat în principal această volatilitate emoțională pe care o resimt la clasă. Aceste variații între zile în care totul merge foarte bine și toată clasa pare la unison cu ei și zile în care nu pot controla emoția sau energia copiilor. Lucrul acesta le consumă o cantitate semnificativă de energie”, a declarat medicul.
„Cred că, cel puțin din perspectiva profesorilor, este foarte mult vorba despre clase suprapopulate, despre volumul mare de muncă pe care trebuie să îl ducă, despre lucrurile pe care trebuie să le facă acasă, pentru că trebuie să pregătească teste și lecțiile pentru a doua zi. Toate acestea generează o tensiune psihică și conduc încet-încet la burnout, la un sindrom de epuizare atât mentală, cât și fizică”, a explicat Adrian Țânțăreanu.
Profesorii spun că munca lor nu se încheie odată cu ultima oră de curs. Pregătirea lecțiilor, corectarea lucrărilor, completarea documentelor, comunicarea cu părinții și adaptarea activităților pentru elevii cu nevoi diferite se adaugă responsabilităților zilnice. În multe situații, aceste sarcini sunt realizate seara sau în weekend.
Medicul a explicat cum recunoști sindromul de born-out: ,,Presupune o stare de epuizare continuă, constantă. Parcă somnul nu mai este odihnitor, poate apărea chiar insomnia. Dimineața trebuie să amâni de câteva ori alarma. Te trezești cu gândul că trebuie să mergi la locul de muncă. Știi că ai de făcut anumite lucruri în ziua respectivă, dar parcă îți vine foarte greu să te apuci de ele sau poate nu găsești motivația necesară pentru a le duce la capăt. Apar gânduri de învinovățire”, a explicat medicul.
Fenomenul nu este unul izolat. Cercetările dedicate profesiei didactice arată că suprasolicitarea, volumul mare de responsabilități și presiunea constantă reprezintă factori importanți în apariția stresului profesional și a burnout-ului.
Susțineți LaTabla.ro
Susțineți munca voluntară din spatele unui proiect editorial independent.
Recomandările redacției
Susțineți LaTabla.ro
Susțineți munca voluntară din spatele unui proiect editorial independent.
