Într-un interviu acordat Radio Iași, Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, explică această modificare prin logica reorganizării traseelor de liceu și a disciplinelor asociate fiecărui profil. El arată că separarea actuală dintre științe și filologie ar trebui să se reflecte și în structura probelor de Bacalaureat, nu doar în planurile-cadru sau în denumirea specializărilor. În această perspectivă, fiecare profil ar urma să aibă o coerență internă mai clară între ceea ce se studiază și ceea ce se evaluează la final.
Cristescu subliniază că schimbările nu sunt punctuale, ci fac parte dintr-o reformă mai amplă a examenului național, determinată de noile planuri-cadru și de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Potrivit acestuia, Bacalaureatul din 2030 va avea o structură diferită față de cea actuală, cu patru probe scrise și patru probe de competențe, într-un demers de actualizare a unui model de evaluare care, în esență, datează din anii ’90.
„Ceea ce încercăm noi, să spunem, este că decizia nu trebuie luată dacă vreți cu mintea la ceea ce este acum. Mă refer la faptul că Istoria este o disciplină care acum, la Bacalaureat, se dă dintr-un singur an, respective Istoria de clasa a XII-a. Trebuie să vedem programele de Bacalaureat și tot.
Din nou, este o propunere. Normalitatea este ca dacă, totuși, am făcut o separare între Științe sociale și Filologie, să existe și o separare între probele pe care le susțin.”, afirmă Cristescu.
Oficialul mai afirmă că obiectivul reformei este alinierea examenului la cerințele actuale ale societății și ale pieței educaționale, în condițiile în care, în opinia sa, sistemul de evaluare a rămas relativ neschimbat timp de aproximativ trei decenii. Totodată, el susține că evaluarea finală nu ar trebui privită doar ca un instrument de memorare sau testare punctuală, ci ca o formă de motivare a elevilor pentru învățare pe parcurs.
Propunerea a generat reacții din partea cadrelor didactice și a unor specialiști în educație, care au transmis memorii și observații către Ministerul Educației, argumentând că Istoria are un rol important în formarea competențelor civice, în înțelegerea societății și în dezvoltarea gândirii critice, mai ales la nivelul profilului uman.
Discuția rămâne deschisă în etapa de consultare publică, iar forma finală a Bacalaureatului 2030 nu este încă definitiv stabilită. Miza dezbaterii depășește o simplă modificare de probă: ea privește modul în care România își definește echilibrul între specializare, cultură generală și competențe la finalul liceului.
Susțineți LaTabla.ro
Susțineți munca voluntară din spatele unui proiect editorial independent.
Recomandările redacției
Susțineți LaTabla.ro
Susțineți munca voluntară din spatele unui proiect editorial independent.
