„Dacă le iei instrumentele, își pierd valoarea.” Aceasta este una dintre cele mai dure avertismente lansate în aceste zile despre relația dintre educație și inteligența artificială.
Profesorul Mircea Miclea atrage atenția că elevii și studenții care ajung să își facă toate temele exclusiv cu ajutorul AI riscă să devină „iobagi epistemici”, respectiv oameni dependenți de tehnologie, fără capacitatea de a evalua critic informația și fără o bază solidă de cunoaștere proprie.
Susțineți LaTabla.ro
Susțineți munca voluntară din spatele unui proiect editorial independent.
Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru emisiunea „Știința 360”, difuzată de Radio România Cultural.
„Așa cum în Evul Mediu erau doar două clase sociale principale — aristocrații, cei care aveau pământuri, și iobagii, cei legați de glie — acum, odată cu revoluția industrială determinată de Inteligența Artificială (...), vor exista „aristocrații epistemici”, cei care vor avea multă cunoaștere în cap și vor ști cum să întrebe agenții de Inteligență Artificială și cum să auditeze răspunsurile acestora, și vor exista „iobagii epistemici”, cei care, utilizând fără simț critic inteligența artificială, își vor face toate temele cu AI-ul și vor deveni complet dependenți de aceste instrumente”, spune profesorul Mircea Miclea în interviul acordat pentru emisiunea Știința 360.
În analiza sa, profesorul compară societatea viitorului cu o nouă formă de stratificare: „aristocrații epistemici” vor fi cei care au cunoaștere reală, știu să formuleze întrebări bune pentru inteligența artificială și pot verifica răspunsurile primite. De cealaltă parte, cei care folosesc AI fără discernământ vor deveni complet dependenți de aceste instrumente.
„Cei care vor utiliza ani la rând inteligența artificială fără discernământ vor ajunge niște „iobagi epistemici”, legați de glie. Nu vor avea mare valoare, pentru că, dacă le iei instrumentele, ei își pierd valoarea. De aceea, alegerea pe care o facem acum este esențială: vrem să devenim aristocrați epistemici sau vrem să devenim dependenți de tehnologie? (...) Putem învăța cu Inteligența Artificială, dar cunoașterea pe care noi o dobândim trebuie să fie în capul nostru, nu în inteligența artificială, mai ales pe domeniul de expertiză. Nimeni nu cred că ar merge la un medic care își ia cunoștințele în momentul consultației accesând un agent de inteligență artificială. Ar merge la un medic care are cunoașterea în mintea lui. Cel care are cunoștințele în cap știe cum să întrebe un agent de Inteligență Artificială, ce să întrebe și cum să evalueze răspunsurile pe care agentul inteligent le oferă pentru a rezolva o problemă într-un context dat."
Mesajul său nu este unul anti-tehnologie. Din contră, Mircea Miclea spune clar că inteligența artificială poate fi un instrument util de învățare. Problema apare atunci când elevul nu mai gândește singur, nu mai verifică informația și nu mai construiește cunoaștere „în capul lui”, ci externalizează aproape tot procesul intelectual.
Profesorul oferă și un exemplu relevant: nimeni nu și-ar dori să fie consultat de un medic care caută răspunsurile în timp real într-un agent AI, fără să aibă expertiza deja formată. În opinia sa, inteligența artificială nu reduce importanța expertizei umane, ci o face și mai necesară.
Un alt punct important din intervenția sa privește rolul școlii. Miclea susține că școala rămâne spațiul în care elevii pot dobândi cunoștințe validate și, mai ales, moduri de gândire care îi protejează de manipulare, dezinformare și fake news. Nu este suficient să memorăm rezultate; este esențial să înțelegem cum s-a ajuns la ele.
Tema a generat deja dezbateri intense în spațiul public. Unii consideră avertismentul realist și necesar într-o perioadă în care AI-ul intră rapid în educație. Alții spun că problema reală este modul în care școala reușește, sau nu, să îi facă pe elevi să învețe cu sens, nu doar pentru note și teme repetitive.
Recomandările redacției
Susțineți LaTabla.ro
Susțineți munca voluntară din spatele unui proiect editorial independent.
