Ursula von der Leyen: „Întrebarea nu este dacă tinerii ar trebui să aibă acces la social media, ci dacă social media ar trebui să aibă acces la copii.”

„Întrebarea nu este dacă tinerii ar trebui să aibă acces la social media, ci dacă social media ar trebui să aibă acces la copii.” Declarația președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a redeschis una dintre cele mai sensibile dezbateri europene despre educație, sănătate emoțională și siguranța copiilor în mediul digital.

Într-un discurs susținut în Danemarca, lidera executivului european a afirmat că Uniunea Europeană trebuie să ia în calcul „o amânare a accesului la social media” pentru minori și că discuțiile privind introducerea unei vârste minime pentru utilizarea rețelelor sociale „nu mai pot fi ignorate”. Declarațiile vin în contextul în care mai multe state europene solicită reguli mai stricte privind accesul copiilor la platformele digitale.

Susțineți LaTabla.ro

Susțineți munca voluntară din spatele unui proiect editorial independent.

Potrivit Ursulei von der Leyen, aproape toate statele membre ale Uniunii Europene cer o analiză privind necesitatea introducerii unui prag minim de vârstă pentru social media, iar mai multe țări, inclusiv Danemarca, și-au exprimat deja sprijinul pentru astfel de măsuri.

Președinta Comisiei Europene a vorbit și despre efectele negative asociate consumului excesiv de social media în rândul copiilor și adolescenților: lipsa somnului, anxietatea, comportamentele compulsive, cyberbullying-ul și expunerea la conținut nociv. În paralel, Comisia Europeană analizează noi reglementări care să limiteze practicile considerate „dependente” sau manipulative, precum scrolling-ul infinit, autoplay-ul și notificările agresive.

Tema nu mai ține doar de tehnologie, ci și de educație și dezvoltare emoțională. Tot mai multe studii și organizații europene atrag atenția că timpul petrecut online influențează concentrarea, relațiile sociale și sănătatea mintală a copiilor. În același timp, există și voci care spun că interdicțiile generale nu rezolvă problema și că accentul ar trebui pus pe educație digitală, responsabilitatea platformelor și implicarea părinților.

Dezbaterea capătă amploare într-un moment în care mai multe state europene discută deja despre limitarea accesului minorilor la rețele sociale, inspirate inclusiv de modelul australian, unde au fost adoptate măsuri restrictive pentru adolescenți.

Pentru școli și părinți, întrebarea devine tot mai dificilă: cum protejezi copiii de efectele nocive ale platformelor digitale fără să îi excluzi complet dintr-un spațiu care face deja parte din viața lor socială și educațională?

În România, discuția despre educația digitală rămâne încă fragmentată, iar mulți profesori și părinți spun că școala nu are încă suficiente instrumente pentru a gestiona impactul rețelelor sociale asupra copiilor. Tocmai de aceea, declarațiile venite de la cel mai înalt nivel european vor alimenta probabil o dezbatere care depășește tehnologia și ajunge direct în familie, în clasă și în politicile educaționale.

Susțineți LaTabla.ro

Susțineți munca voluntară din spatele unui proiect editorial independent.