„Încă o hârtie pentru profesori?” Noua metodologie privind portofoliul profesional al cadrelor didactice provoacă deja reacții puternice în sistemul de educație, iar Sindicatul SIPA Muntenia acuză Ministerul Educației că răspunde problemelor reale din școli prin „noi obligații birocratice”.
Reacția vine după aprobarea oficială a regulilor care îi obligă pe profesori, directori și inspectori școlari să depună, începând cu anul școlar 2026-2027, un portofoliu profesional detaliat. Acesta va conta în evaluările anuale, la definitivat, obținerea gradelor didactice, mobilitate și inspecții școlare. Totodată, metodologia prevede că introducerea unor documente sau informații nereale poate atrage răspundere disciplinară, civilă sau penală.
Contribuiți cu Google
Sindicaliștii de la SIPA Muntenia critică însă direcția în care merge sistemul și susțin că profesorii sunt deja sufocați de sarcini administrative. Potrivit poziției exprimate public, „birocrația din MEC pare desprinsă dintr-un univers paralel”, în care fiecare problemă este rezolvată prin noi formulare, proceduri și documente. Sindicatul consideră că accentul pus pe portofolii și arhivare riscă să consume și mai mult din timpul care ar trebui dedicat activității directe cu elevii.
,,Profesorul român, obligat să trăiască în „Portofoliul profesional”!
În timp ce școlile din Europa discută despre inteligență artificială, digitalizare reală, reducerea birocrației și menținerea unei bune stări de sănătate a profesorilor la locul de muncă, Ministerul Educației din România a descoperit soluția secolului XXI: „Portofoliul profesional”.
Nu digital, nu simplificat, nu automatizat.
Nu, nu...
Cu proceduri, arhivare, responsabili, calendare, acces controlat și, probabil, încă un dulap cumpărat prin SEAP.
Profesorul român nu mai trebuie să predea la clasă, ci să-și facă portofoliul.
În acest mod, profesorii pot demonstra permanent că există în școli.
Ai făcut un proiect? Pune-l în portofoliu.
Ai participat la un curs? Pune-l în portofoliu.
Ai respirat instituțional și conform metodologiei? Pune și asta în portofoliu, în două exemplare, cu semnătură și, bineînțeles, în dosar cu șină!
MEC vorbește despre „flexibilitate instituțională”, dar, în realitate, inventează încă o formă de control birocratic asupra profesorilor.
În loc să reducă munții de hârtii, îi transformă în „portofolii profesionale” cu aspect academic și limbaj corporatist.
Probabil următorul pas va fi:
biblioraftul inteligent;
dosarul cu șină racordat la inteligență artificială;
șina de dosar interoperabilă la nivel european.
„România educată” ajunge astfel singura țară unde profesorul trebuie să petreacă mai mult timp demonstrând ce face decât făcând efectiv activitate la clasă, în fața elevilor.
În cazul nealinierii la standardele ministeriale, vine amenințarea supremă: „răspundere disciplinară, civilă și penală”!
Ca și cum marile probleme ale educației românești ar fi lipsa portofoliului și insuficienta arhivare a hârtiei.
MEC nu vede problemele reale din sistem:
lipsa profesorilor;
subfinanțarea sistemului;
clasele supraaglomerate;
exodul cadrelor didactice;
salariile mici;
violența școlară etc.
Problema națională era că profesorul nu avea încă un dosar.
Birocrația din MEC pare desprinsă dintr-un univers paralel în care fiecare problemă se rezolvă printr-o nouă procedură, o anexă, o declarație, un tabel și un biblioraft nou.
România educată?
Nu.
România îndosariată!"
Noua metodologie stabilește că portofoliul trebuie să includă documente privind activitatea didactică, managementul clasei, activități complementare, dezvoltarea profesională și evoluția în carieră. Fiecare școală va trebui să elaboreze propriile proceduri privind depunerea, actualizarea și gestionarea documentelor, inclusiv în format digital, prin așa-numitul e-portofoliu.
În spațiul public, dezbaterea depășește deja aspectul tehnic al metodologiei. Pentru unii profesori, măsura poate însemna mai multă transparență și criterii mai clare de evaluare profesională. Pentru alții, ea confirmă tendința de a transforma tot mai mult profesia didactică într-o activitate dominată de raportări și proceduri administrative.
Tema birocrației din educație nu este nouă. În ultimii ani, sindicatele au semnalat frecvent presiunea administrativă asupra profesorilor, de la documente și raportări până la activități suplimentare considerate insuficient reglementate sau compensate.
În același timp, Ministerul Educației susține că portofoliul profesional urmărește standardizarea și monitorizarea evoluției în cariera didactică, într-un sistem în care evaluarea activității profesorilor este adesea criticată pentru lipsa unor criterii unitare.
Rămâne însă întrebarea pe care mulți profesori o pun deja: poate fi crescută calitatea educației prin mai multă documentație administrativă sau este nevoie, înainte de toate, de mai mult timp real pentru predare, pregătire și relația cu elevii?