De ce scriem și de ce citim când sistemul ne învață că totul este „degeaba”?

Detalii
Opinii

„De ce scrii, dacă oricum nu se mai citește?”

Trăim într-o societate în care arta — fie că vorbim despre scris, teatru, dans sau pictură — a încetat să mai fie privită ca o valoare autentică. A fost împinsă la marginea preocupărilor cotidiene, tratată cu indiferență sau măsurată exclusiv prin prisma unui pragmatism rece și a utilității imediate.

Citește mai departe …

„Am regretat meseria pe care mi-am ales-o.” Prețul invizibil al unei vocații strivite de sistem

Detalii
Opinii
„Am regretat meseria pe care mi-am ales-o.” Acesta a fost gândul care m-a izbit în urmă cu doar câteva zile. Nu pentru că nu mai existase până atunci în străfundul minții mele, ci pentru că acela a fost momentul dureros în care un gând fugitiv s-a transformat într-o confirmare asumată.

Citește mai departe …

La început de an școlar, plină de anxietate, îmi spun din nou că va fi bine

Detalii
Opinii
În fiecare sfârșit de an școlar îmi spun același lucru: poate anul viitor va fi mai bine. Îmi spun asta după un an în care am ajuns acasă fără energie, în care am plâns din lucruri care altădată nu m-ar fi afectat și în care am început să simt că nu mai sunt eu.

Citește mai departe …

Profesorul nu poate să repare singur ceea ce sistemul nu mai poate gestiona

Detalii
Opinii
După ani petrecuți la catedră, am ajuns să mă întreb dacă mai avem voie să spunem deschis ce se întâmplă, de fapt, în unele dintre clasele noastre. De fiecare dată când un profesor vorbește despre indisciplină, agresivitate, lipsă de respect sau despre faptul că nu își poate desfășura ora în condiții normale, apare aproape imediat aceeași întrebare: „Dar profesorul ce a făcut, că cel mai probabil a meritat?”. Aș vrea să vă spun ce face profesorul.

Citește mai departe …

Într-o ordine ideală, oamenii politici nu au ce să caute la festivități și ședințe școlare

Detalii
Opinii
Îmi scriu și eu of-ul sub anonimat, din motive lesne de înțeles. Dacă ar fi după mine, aș da o lege: primarii în special și alți oameni politici, să nu aibă ce căuta prin școli, pe la festivități de deschidere și dacă se poate să nu interacționeze deloc cu cadrele didactice. Sunt profesoară titulară pe post la o școală de la țară. Simt o scârbă când mă gândesc că vine deschiderea noului an școlar și la festivitate o să stăm toți în poziția ghicelului, în picioare, cât se laudă primarul și își dă importanță la microfon, plictisind audiența și mai ales copiii. 

Citește mai departe …

Profesorul Peter Turcuș: ,,Despre ipocrizia unui fost ministru al Educației."

Detalii
Opinii

Despre ipocrizia unui ministru al Educației Studiu de caz : Daniel Funeriu.

Citește mai departe …

Să nu uităm că școala rămâne despre oameni

Detalii
Opinii
Dacă privesc școala de astăzi prin ochii unui profesor care a cunoscut și sistemul în evoluție, nu pot să nu observ cât de mult s-au schimbat lucrurile pe parcurs. Unele schimbări au fost necesare, altele însă au lăsat în urmă sentimentul că, odată cu reformele, s-a pierdut și ceva din echilibrul de care educația avea nevoie. Și o spun pragmatic, fără niciun fel de nostalgii!

Citește mai departe …

Profesorul nu este angajatul personal al părintelui

Detalii
Opinii
Începe un nou an școlar curând și aș vrea să reamintesc tuturor că profesorul nu este angajatul personal al părintelui și, cu atât mai puțin, nu este o persoană care trebuie să fie disponibilă permanent, fără limite și fără respect pentru propria viață.

Citește mai departe …

5 motive pentru care plec din învățământ după 15 ani de predat

Detalii
Opinii
Am intrat în învățământ acum 15 ani cu sentimentul că aleg o profesie, nu doar un loc de muncă. Știam că nu va fi ușor. Știam că voi avea clase numeroase, părinți dificili, hârtii, inspecții, proiecte, ședințe și perioade în care voi ajunge acasă fără energie. Dar am acceptat toate acestea pentru că îmi plăcea ceea ce făceam.

Citește mai departe …

Am schimbat modul în care semnalam problemele și s-a schimbat situația

Detalii
Opinii

Noi ne-am mutat de la oraș în mediul rural de vreo doi ani. Ca să fie mai ușor cu drumurile și ca să ne integrăm mai bine, am înscris și copiii la școala din comună. Sunt mamă și, ca orice părinte, îmi doresc ca atunci când îmi las copilul la școală să știu că se află într-un spațiu sigur, curat și potrivit pentru el. Nu cer condiții de lux și nici lucruri ieșite din comun. Cred că cerințele normale pentru un copil care petrece zilnic câteva ore într-o școală ar trebui să fie respectate fără să fie nevoie de insistențe repetate.

Citește mai departe …

Oameni care susțineau că mă apreciază, mă săpau frumos pe la spate. Uneori, pentru a putea continua să aperi ceea ce contează, trebuie să te oprești puțin și să ai grijă și de tine.

Detalii
Opinii
Scriu aceste rânduri nu pentru a stârni milă și nici pentru a mă așeza în postura unei victime. Fiindcă nu mă interesează asta. Le scriu pentru că, după săptămâni în care am vorbit despre demnitatea și drepturile profesorilor dar și ale elevilor, simt că îmi datorez măcar sinceritatea de a spune că am obosit.

Citește mai departe …

Educația poate să crape, dar merdeneaua ne unește imediat în revoltă

Detalii
Opinii
Sunt cadru didactic de o viață și, în ultima vreme, am senzația că trăiesc într-o țară în care educația a devenit un fel de rudă săracă pe care o ținem în casă, dar căreia îi dăm să mănânce doar după ce termină toată lumea! Toți vor școli bune, profesori bine pregătiți, copii performanți, rezultate, disciplină, competențe, olimpici, evaluări, examene fără scandal și, eventual, absolvenți care să știe să scrie și să gândească. Dar când vine vorba să băgăm bani în toate astea, se face liniște. Societatea nu aude, nu vede, deși până la urmă e vorba de copiii noștri, ai tuturor! Nu iese nimeni să protesteze, nici măcar cu o postare! Nicio susținere pentru școală și nicio revoltă că învățământul de stat e mătrășit în fel și chip.

Citește mai departe …

O rugăminte a unei mame către profesori: dincolo de gene și unghii cu gel

Detalii
Opinii
Fiica mea trece în clasa a X-a. Are 16 ani și, ca multe fete de vârsta ei, este preocupată de felul în care arată, de haine, de machiaj, de unghii și de gene. În acest an am decis să o las să își pună gene și unghii cu gel, acum în vacanța de vară. Îi permit, de asemenea, un machiaj discret atunci când merge la școală.

Citește mai departe …

Pagina 2 din 16