Uniforma școlară, realitate sau utopie?

Detalii: Gheorghe POSTELNICU; Opinii; 24 Septembrie 2026

Problema uniformelor școlare, adică a obligării elevilor din preuniversitar să o îmbrace în timpul participării la ore, a preocupat categorii largi de concetățeni, cadre didactice, părinți și, inevitabil, politicieni.

Cel mai dificil lucru de realizat nu este reglementarea legală care, intuim, va fi destul de flexibilă și interpretabilă, necesitând multe completări ulterioare, ci punerea în practică.

Aceasta implică numeroase întrebări, având în vedere și experiența din anii 2000. Ne amintim că atunci a existat o solidaritate a părinților și a educatorilor mult mai mare decât în prezent. Fiecare școală a găsit o croitorie (nu erau prea multe) care a venit cu propuneri de modele și de materiale.

S-a căzut de acord, s-au luat măsuri cu metrul de croitorie și s-au livrat uniformele, câte una, două piese pentru fiecare obiect vestimentar, dar ce te faci că a urmat „mi-a spălat uniforma”, „e frig și m-am îmbrăcat altfel”?

Cea mai mare problemă a apărut odată cu trecerea timpului, când uniformele au rămas mici, iar croitoriile, fie dispăruseră, fie nu mai puteau procura același material textil. După 3-4 ani, entuziasmul s-a stins.

Uniforma are în vedere timpul petrecut de elev în perimetrul școlii, adică 25-30 de ore pe săptămână. Din acest punct de vedere, asigurarea unei vestimentații comune formate din fustă și pantaloni de culoare închisă, tricou sau bluză de o anumită culoare și cu sigla unității școlare pe piept, nu ar fi ceva greu de îndeplinit.

Elaborarea unei legi, care, având caracter facultativ de aplicare, fără sancțiuni, nu va avea ecou peste tot. Aceasta ține de o utopie specifică mediului politic și de tichia de mărgăritar a formelor fără fond.

În altă ordine de idei, și în prezent unitățile școlare pot hotărî să recomande elevilor să poarte o anumită ținută vestimentară, și multe o fac deja, acolo unde există solidaritate în colectivul didactic și în comitetele de părinți.

Urmările pozitive nu vor întârzia să apară.

Punctele de vedere exprimate categoric: pentru sau împotrivă, țin de structura psihologică a fiecăruia. Un referendum național cu acest subiect nu se poate face. Ar ține de „momente și schițe”.