La liceul la care învață, însă, predarea acestor materii lasă foarte mult de dorit, se face în bătaie de joc. Orele de chimie sunt susținute de un profesor care predă și o altă disciplină, iar biologia este predată la un nivel care, din păcate, nu îi poate pregăti pe elevi pentru examenul de admitere.
Copilul meu știe foarte bine ce își dorește de la viață, însă nu poate ajunge acolo doar cu ceea ce îi oferă școala. Realitatea este că sistemul de învățământ nu ține cont de parcursul educațional al elevilor și, de multe ori, nici măcar nu reușește să asigure un standard minim de calitate al actului educațional.
Adevărul gol-goluț este că avem un sistem în care este aproape imposibil să reușești fără meditații. Cu ceea ce se predă la școală, șansele de a promova admiterea la Medicină sunt foarte mici. În schimb, copilul meu este obligat să participe la ore și activități care nu au nicio legătură cu obiectivul lui și care îi consumă timp și energie!
Mi se pare inadmisibil ca un elev care își dedică aproape tot timpul liber studiului pentru admitere, pe banii săi și ai familiei sale, să primească proiecte la geografie, să fie notat cu 7, iar apoi să fie mustrat de profesor pentru că, în opinia acestuia, „nu își dă interesul”. Dar de ce ar trebui să își investească energia într-o disciplină care nu are nicio relevanță pentru cariera pe care și-a ales-o? Și de ce un profesor ar simți nevoia să îi pună piedici unui copil care muncește enorm pentru viitorul lui?
Anul trecut i-am făcut scutire la educație fizică, iar anul acesta intenționez să îi duc și scutiri pentru două zile pe săptămână, astfel încât să poată participa la pregătirea pentru admitere. Este singura soluție pe care o avem! Da, va absenta masiv, pentru a putea face meditații, pentru că e om, nu e robot și n-am să las școala să-l tragă în jos. Plătesc aceste meditații din propriul buzunar, pentru că sistemul nu este capabil să îi ofere șansa de a se pregăti la nivelul necesar pentru profesia pe care și-o dorește și pentru care are vocație.
Mi-aș dori ca profesorii să înțeleagă cât efort fac părinții pentru a le oferi copiilor ceea ce școala, din păcate, nu mai reușește să le ofere. Mi-aș dori să fie mai înțelegători și să privească elevii cu mai multă empatie. Nici noi, părinții, și cu atât mai puțin copiii noștri, nu suntem vinovați că ne confruntăm cu un sistem profund defectuos, în care prea mulți oameni și-au pierdut vocația.
Elevii pe care îi certați și îi descurajați astăzi în băncile școlii vor fi medicii, inginerii, arhitecții și profesioniștii de mâine. Ei vor fi cei care, peste ani, vor rezolva problemele importante ale societății și poate chiar pe ale dumneavoastră sau ale copiilor dumneavoastră.
De aceea, îi rog pe profesorii care încă activează în sistem să încerce să vadă și perspectiva unui părinte. A unui părinte care nu are altă soluție decât să cheltuiască sume foarte mari pe meditații pentru ca propriul copil să aibă o șansă reală la viitorul pe care și l-a ales. Nu vă cerem favoruri. Vă cerem doar înțelegere, echilibru și bună-credință. Iar dacă spuneți că vă pasă cu adevărat de binele copiilor, demonstrați acest lucru prin felul în care vă purtați cu ei.
Vă mulțumesc pentru înțelegere!
Anca Paraschiv
Susțineți LaTabla.ro
Susțineți munca voluntară din spatele unui proiect editorial independent.
Materialul de mai sus a fost transmis redacției „La Tabla” și publicat sub anonimat în cadrul secțiunii „Opinii”, reprezentând exclusiv punctul de vedere al autorului. Redacția nu poate verifica în mod independent toate informațiile prezentate și nu își asumă responsabilitatea pentru conținutul acestora. Responsabilitatea asupra afirmațiilor aparține în totalitate autorului. Persoanele vizate pot transmite drepturi la replică sau puncte de vedere, iar acestea vor fi publicate în conformitate cu principiile echilibrului și bunei-credințe jurnalistice.
Recomandările redacției
Susțineți LaTabla.ro
Susțineți munca voluntară din spatele unui proiect editorial independent.
