Să vă spun cum stau lucrurile în realitate. Vă dau doar două exemple din realitatea pură a școlii românești, din anul școlar care tocmai s-a încheiat.
Primul exemplu: scandal cu mama unei eleve. Aceasta nu înțelege de ce fiica sa nu ar trebui să folosească parfum la școală. I-a cumpărat, probabil, mai multe sticluțe, toate cu esențe tari și puternice, iar fiica sa, elevă la gimnaziu, le folosește din plin. Mireasma se simte în toată clasa, iar discuția a apărut firesc, după ce procesul de predare a fost afectat. În primul rând, este școală, nu bar. Avem și un profesor cu astm în școală. Nu în ultimul rând, parfumurile sunt și ele substanțe chimice care nu ar trebui inhalate în exces de copii. Doamna nu a înțeles situația, iar scandalul a durat aproximativ trei luni, atât față în față, cât și pe grup. Nu vreau să par expirată, dar, pe vremuri, nu exista ca un părinte să se certe cu profesorul pentru așa ceva. Era ceva absurd!
Al doilea exemplu: ne confruntăm cu anumiți părinți care contestă permanent activitatea profesorilor, ba chiar ar dori să pună ei notele copilului. Fiecare notă acordată de oricare profesor, cu excepția celor de peste 9, devine subiectul unei noi dispute. Unii profesori au ajuns să dezvolte o teamă față de ceea ce va urma, ceea ce, bineînțeles, influențează procesul de evaluare. Dincolo de note, temele, proiectele și lecturile de vacanță sunt desconsiderate, aduse în discuție pe grupul clasei și desființate.
Profesorul s-a transformat în disident! Pe lângă volumul uriaș de muncă, frustrările acumulate este și o presiune a obrăzniciei sociale la un nivel inadmisibil!
Iar această presiune socială este în creștere. Nu afirm că toți părinții sunt așa, dar cei care procedează astfel devin tot mai numeroși de la an la an și tot mai vocali.
Autoritatea școlii și a profesorului sunt subminate, terfelite și reduse la zero!
Nu știu dacă se mai poate face ceva și nici ce fel de societate vom avea peste câțiva ani, dar acesta este primul lucru la care ar trebui să se gândească toți cei care își bat joc de educație.
Este nevoie ca profesorului să-i fie redat locul pe care îl merită în societate. Este nevoie ca școala să fie tratată cu importanța cuvenită și ca oamenii să dezvolte respect pentru această instituție.
Până atunci, tot înainte! Dar în jos, nu în sus...
Prof. A.B.
Susțineți LaTabla.ro
Susțineți munca voluntară din spatele unui proiect editorial independent.
Materialul de mai sus a fost transmis redacției „La Tabla” și publicat sub anonimat în cadrul secțiunii „Opinii”, reprezentând exclusiv punctul de vedere al autorului. Redacția nu poate verifica în mod independent toate informațiile prezentate și nu își asumă responsabilitatea pentru conținutul acestora. Responsabilitatea asupra afirmațiilor aparține în totalitate autorului. Persoanele vizate pot transmite drepturi la replică sau puncte de vedere, iar acestea vor fi publicate în conformitate cu principiile echilibrului și bunei-credințe jurnalistice.
Recomandările redacției
Susțineți LaTabla.ro
Susțineți munca voluntară din spatele unui proiect editorial independent.
