„Nu înțeleg nimic la textul liric.”
„Nu știu ce vrea să spună textul liric.”
„E tare dubios textul liric.”
„Sunt cuvinte ciudate în textul liric.”


Dacă și copilul tău a spus asta măcar o datǎ despre poeziile pentru care are de scris o compunere cu mesajul lor, sunt convinsǎ cǎ te-ai gandit cǎ, fie nu citește tot textul, fie nu e atent când citește.

Ce ai spune dacǎ ai afla cǎ problema realǎ nu este asta?
Ştiu cǎ tu, ca părinte, te întrebi : Ce anume nu înțelege?

Dar dacǎ ai schimba întrebarea asta cu:
Ce se întâmplă în mintea lui când citește un text liric?

Tehnica celor “5 DE CE” identificǎ acele cauze profunde ale unei probleme. Aplicatǎ pe problema copilului tău căruia nu îi place textul liric la limba românǎ, în general, și la Evaluarea nationalǎ, în particular, lucrurile stau așa:

A. 1 Tu: De ce nu înțelegi textul liric?
Copilul: Pentru că are cuvinte vechi și dubioase pe care nu le-a mai auzit nimeni.


2 Tu: De ce te încurcă cuvintele astea când citești?
Copilul: Pentru că mă opresc la fiecare rând să mă gândesc ce înseamnă.

Contribuiți cu Google


3 Tu: De ce te oprești de fiecare dată în loc să citești mai departe?
Copilul: Pentru că dacă sar peste un cuvânt, cred că nu o sǎ înțeleg nimic.


4 Tu: De ce crezi că un singur cuvânt e foarte important pentru toată poezia?
Copilul: Pentru că la școală exact din cuvintele alea scrise jos sub text ne ascultă.


5 Tu: De ce îți e teamǎ cǎ te ascultǎ din cuvinte alea scrise mic?
Copilul: Pentru că, dacă nu știu ce inseamnǎ, iau notă mică și râd colegii de mine.

Cauza reală: Copilului îi e fricǎ sǎ nu se facǎ de râs în fața clasei și sǎ nu ia notǎ micǎ.

B. 1 Tu: De ce nu înțelegi textul liric?
Copilul: Pentru că n-are nicio logică. De exemplu, autorul zice că marea plânge. E o prostie, cum să plângă marea?


2 Tu: De ce te enervează că poetul a scris că marea plânge?
Copilul: Pentru că marea e doar o baltă mare cu apă, n-are ochi și n-are cum să fie tristă.


3 Tu: De ce crezi că poetul a scris chestia asta, dacă și el știe că marea e doar apă?
Copilul: Nu știu, cred că a vrut doar să pară el mai interesant sau mai ciudat.


4 Tu: De ce crezi că autorii spun lucrurile așa în loc să zicǎ direct ce vor sǎ spunǎ?
Copilul: Probabil pentru că, dacă ar spune simplu, ar fi prea plictisitor.


5 Tu: De ce ți se pare mai greu să-ți imaginezi o mare tristă decât să citești un text pe social media?
Copilul: Pentru că acolo e clar. Aici trebuie să mǎ gândesc eu de ce comparǎ marea cu un om care simte niște lucruri.

Cauza reală: Copilul se simte mai confortabil când are reguli clare de urmat, ca la matematicǎ sau gramaticǎ, de exemplu, și se teme că dacă își folosește imaginația liber, va „greși” interpretarea.

C. 1 Tu: De ce nu înțelegi textul liric?
Copilul: Pentru că e super plictisitor. Nu se întâmplă absolut nimic, nu e nicio acțiune.


2 Tu: De ce ai nevoie mereu de acțiune ca să-ți placă ce citești?
Copilul: Ca să mă atragǎ. Vreau să văd ce face personajul, unde se duce, ce se întâmplă la final.


3 Tu: De ce crezi că poezia nu are un personaj care să facă acțiuni?
Copilul: Pentru că poetul pare cǎ stă, privește și descrie un peisaj în toatǎ poezia.


Tu: De ce te plictisește când vezi descris un copac, de exemplu?
Copilul: Pentru că nu înțeleg cum mă ajută pe mine că frunzele sunt galbene sau verzi.


Tu: De ce cauți mereu sǎ câștigi ceva în tot ce citești?
Copilul: Ca să nu pierd timpul degeaba. Jocurile au o misiune și o finalitate. Poezia, nu.

Cauza reală: S-a obișnuit cu clipurile unde totul se schimbă la fiecare 3 secunde, iar poezia îl obligă să încetinească ritmul și asta îl enerveazǎ.

D. 1 Tu: De ce nu înțelegi textul liric?
Copilul: Nu știu, pur și simplu nu-mi dau seama ce vrea autorul de la mine.


2 Tu: De ce crezi că autorul vrea ceva ascuns sau special de la tine?
Copilul: Pentru că la școală mereu ne întreabă: „Ce a vrut să spună autorul în strofa asta?”.


3 Tu: De ce te deranjeazǎ întrebarea asta: „Ce a vrut să spună autorul”?
Copilul: Pentru că mie mi se pare că spune ceva simplu, dar la școalǎ ni se dicteazǎ mult și supercomplicat.


4 Tu: De ce crezi că ce gândești tu e greșit și doar ce ți se dicteazǎ e corect?
Copilul: Pentru că ce zic eu e prea simplu, iar profesorul dicteazǎ fraze complicate pe care nu le pot ține minte.


5 Tu: De ce te deranjează faptul că părerea ta nu e la fel ca textul dictat la predare?
Copilul: Pentru că, dacă scriu ce cred eu la teste, iau notă mică. Trebuie să învăț pe de rost ce ne-a dictat profesorul ca să iau notă mai mare.

Cauza reală: Copilul a învățat, de-a lungul anilor, că poezia nu e despre el, ci despre cum să ghicească ce vrea profesorul să audă ca să nu ia o notă proastă, motiv pentru care se simte depășit și vrea doar să scape mai repede.

Acestea sunt doar cateva motive reale care stau în spatele refuzului copilului tǎu de a exersa redactarea mesajului textului pentru examenul de Evaluare nationalǎ.

Iar tehnica celor 5 DE CE este doar una dintre metodele cu ajutorul cărora poți afla ce se ascunde în spatele refuzului copilului de a face temele la limba și literatura românǎ care au la bază o poezie.

Odatǎ identificate motivele reale, ai făcut primul pas pentru motivarea copilului, urmând ca acesta sǎ se apropie, pas cu pas, de textul liric, prin tehnicile și strategiile de învățare pe care creierul lui le recunoaște ușor, ca sǎ învețe cu drag lucrurile care nu îi plac acum.

Prof. Arina Susan - expert in invatare