Sunt mama unei fete care termină clasa a VI-a și, ca în fiecare vară, am primit o listă de lecturi recomandate pentru vacanță. De fiecare dată când apare subiectul acesta, observ că părinții se împart în două tabere: cei care consideră că lectura este obligatorie și cei care văd orice listă de cărți ca pe o pedeapsă aplicată copiilor în timpul vacanței.


Eu mă aflu undeva la mijloc. Echilibrată, zic eu.

Nu cred că vacanța de vară trebuie transformată într-o prelungire a anului școlar. Copiii au nevoie de timp liber, de joacă, de ieșiri cu prietenii, de plictiseală creativă și de experiențe reale. În același timp, nu cred nici că trei luni fără să deschidă o carte reprezintă cea mai bună soluție.

Problema mea nu este existența unei liste de lecturi, ci felul în care aceasta este prezentată și aplicată. Cu apropouri cu iz de temă pentru vacanță. Când lectura devine o obligație care trebuie să fie însoțită de fișe, rezumate, caiete speciale și verificări stricte la începutul anului, mulți copii nu mai citesc din plăcere. Citesc pentru că trebuie. Iar diferența este uriașă!

Trăim într-o perioadă în care copiii sunt înconjurați de ecrane, videoclipuri scurte și informație rapidă. Tocmai de aceea cred că lectura rămâne importantă. Pentru că dezvoltă imaginația, răbdarea și capacitatea de a înțelege lumea dincolo de câteva secunde de atenție.

Ca părinte, mi-ar plăcea să văd mai multă flexibilitate. Poate o listă orientativă, nu obligatorie. Să lăsăm puțin și copilul să decopere din plăcere cititul. Poate posibilitatea ca elevii să aleagă și alte cărți potrivite vârstei lor. Poate mai puține cerințe birocratice și mai multe discuții despre ce le-a plăcut să citească.

Realitatea de astăzi este diferită de cea de acum douăzeci sau treizeci de ani. Copiii au alte preocupări, alte tentații și alte moduri de a învăța. Dacă vrem să-i apropiem de lectură, cred că trebuie să construim curiozitate, nu presiune.

Eu îmi încurajez copilul să citească și în vacanță, dar refuz să îi transform vara într-un maraton de rezumate!

Și nu mi se pare corect nici să cumpăr 10-15 titluri noi, la comanda cuiva! Să se dea liste cu lecturi suplimentare și obligatorii când școala o să fie în stare să suporte costurile! 

Mi se pare mai valorosca un elev să citească două cărți care îl captivează cu adevărat, decât zece pe care le uită imediat după ce le închide.

Dacă citesc acest articol profesorii de limba română, vreau să le dau sugestia de a prezenta lectura pentru vacanță într-un mod mai relaxat, creativ și interesant. Nu ca pe o obligație!

Vom avea toți mult mai mult de câștigat!

Clara Dumitrache

 

Contribuiți cu Google

Materialul de mai sus a fost transmis redacției „La Tabla” și publicat sub anonimat în cadrul secțiunii „Opinii”, reprezentând exclusiv punctul de vedere al autorului. Redacția nu poate verifica în mod independent toate informațiile prezentate și nu își asumă responsabilitatea pentru conținutul acestora. Responsabilitatea asupra afirmațiilor aparține în totalitate autorului. Persoanele vizate pot transmite drepturi la replică sau puncte de vedere, iar acestea vor fi publicate în conformitate cu principiile echilibrului și bunei-credințe jurnalistice.