Profesorul Cătălin Osiceanu
O relatare a profesorului de matematică Cătălin Osiceanu readuce în discuție una dintre cele mai sensibile teme din educație: modul de evaluare în cadrul examenelor naționale. Acesta pornește de la o situație întâlnită la o simulare a Evaluării Naționale, în care un elev ar fi fost depunctat, deși rezolvarea era corectă din punct de vedere matematic, și ridică întrebări legate de coerența și obiectivitatea criteriilor de notare.

Profesorul Cătălin Osiceanu a relatat: ,,Sistemul românesc de evaluare școlară e bolnav.
Am spus-o de nenumărate ori.

Am făcut în Comunitatea Profesorilor de Matematică din România următoarea postare, pornind de la o situație petrecută la ultima simulare a Evaluării Naționale. Un elev rezolvă corect o problemă de matematică. Aplică teorema lui Pitagora corect. Obține rezultatul corect și primește un punct din două.

Situația este gravă nu doar pentru punctul pierdut în sine. Într-un examen național, o astfel de „mică” eroare poate arunca un elev zeci sau chiar sute de locuri mai jos în clasamentul general.

Dar poate că nici asta nu este partea cea mai gravă.

Despre eroarea de evaluare nu vreau să vorbesc acum. Vă invit însă să citiți comentariile. Veți descoperi ceva mult mai îngrijorător: existența unor profesori care consideră depunctarea justificată. Iar aici problema nu mai este una individuală. Devine una de sistem.

Pentru că, în momentul în care un răspuns matematic corect începe să fie analizat prin filtrul „nu seamănă suficient cu ce mă așteptam să văd”, evaluarea încetează să mai măsoare matematică. Începe să măsoare conformism.

Matematica ar trebui să fie ultimul spațiu în care adevărul rămâne clar: corect sau greșit, demonstrat sau nedemonstrat. Nu interpretabil după dispoziția evaluatorului sau după rigiditatea unui tipar mental.

Și poate că acesta este lucrul care ar trebui să îngrijoreze cel mai mult Ministerul Educației: nu faptul că există erori, ci faptul că sistemul pare să fi produs oameni care nu le mai recunosc nici atunci când sunt evidente.

Într-o țară în care Evaluarea Națională decide destine la 14 ani, toleranța față de arbitrar ar trebui să fie zero. În schimb, am ajuns să discutăm relaxat despre depunctarea unor rezolvări corecte.

Iar când nedreptatea începe să pară normală chiar și pentru o parte a celor care evaluează, problema nu mai este a unui profesor. Este a întregului sistem.", a scris Osiceanu pe pagina sa.



Mesajul profesorului deschide o dezbatere mai amplă despre limitele dintre rigurozitatea baremelor și riscul de interpretare subiectivă în evaluare. Într-un sistem în care rezultatele de la Evaluarea Națională influențează decisiv parcursul educațional al elevilor, discuția despre uniformitatea și corectitudinea aplicării criteriilor de notare rămâne una esențială pentru credibilitatea examenelor naționale.

Susțineți LaTabla.ro

Susțineți munca voluntară din spatele unui proiect editorial independent.

Recomandările redacției

Susțineți LaTabla.ro

Susțineți munca voluntară din spatele unui proiect editorial independent.